Prevederea apare într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pus în transparenţă publică, proiectul având un singur articol, cel referitor la transferuri. În prezent, un transfer trebuie să aibă acceptul şefului instituţiei unde are loc mutarea funcţionarului public, plus acordul celui care vrea să se transfere, în timp ce conducătorul structurii unde e încadrat un funcţionar public nu are un niciun cuvânt de spus. În nota de fundamentare e explicat faptul că instituţiile au ajuns „să concureze” pentru resursele umane, în condiţiile în care angajările sunt îngheţate până la 1 ianuarie 2023.

„Majoritatea autorităţilor şi instituţiilor publice se regăsesc în situaţia de a ocupa funcţiile vacante cu personal deja existent în sectorul public, apărând astfel o concurenţă între instituţii şi autorităţi publice mult mai accentuată pentru asigurarea resurselor umane necesare activităţii curente, comparativ cu perioada în care era posibilă atragerea de personal prin recrutare. Astfel, modalităţile de modificare a raporturilor de serviciu a funcţionarilor publici deja existenţi în administraţia publică au devenit mecanismele prin care instituţiile şi autorităţile publice atrag personal suplimentar, în special prin transfer de personal din alte instituţii şi autorităţi publice”, se arată  în nota de fundamentare 

Surse din Guvern susţin că modificarea ridică anumite probleme, fiind posibile şi abuzuri, în cazul în care îţi este blocat un transfer, apoi poţi fi dat afară, prin diferite tertipuri instituţionale. Mai mult, este încălcat principiul mobilităţii funcţionarilor publici. De aceea demersul va fi analizat cu atenţie şi de alte structuri din Guvern, pentru a nu se ajunge la blocaje, potrivit surselor „Adevărul”.

Dezvoltarea a cunoscut şefi care nu s-au comportat în cel mai corect mod cu putinţă cu angajaţii, cum a fost cazul lui Ion Ştefan, cel care a forţat reorganizarea instituţiei, pentru a fi daţi afară cei consideraţi incomozi sau cu simpatii politice diferite de cele agreate de fostul demnitar.

Cazul ministerului condus de Cseke Attila

Potrivit informaţiilor „Adevărul”, conducerea Ministerului Dezvoltării a tot încercat să blocheze transferurile din instituţie către alte structuri. Surse guvernamentale susţin pentru „Adevărul” că secretarii de stat şi secretarul general erau însărcinaţi să sune la instituţiile de unde veneau cererile de transfer, pentru a-i determina să-şi retragă acordul pentru transfer. Un minister către care migrau foarte mulţi funcţionari era cel al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Iar acest mod de lucru, de oprire a transferurilor, a funcţionat cu precădere în perioada în care şefia MIPE era asigurată de Dan Vîlceanu (noiembrie 2021 – aprilie 2022). Venirea lui Marcel Boloş a schimbat situaţia, în condiţiile în care noul ministru vrea să-şi aducă un număr cât mai mare de oameni cu experienţă. „Boloş chiar vrea să-i ia pe cei de la POR şi POCA”, susţin surse guvernamentale, care explică faptul că printre aceştia sunt inclusiv persoane care au o experienţă mai mare de zece ani pe fonduri europene, ceea ce ar fi o mână de ajutor importantă pentru MIPE.

Sursa- m.adevarul.ro

În perioada 2021-2027, cele 3 programe vor finanţa proiecte de cooperare în domenii precum situaţii de urgenţă, educaţie, sănătate, inovare, cercetare, protecţia naturii, schimbări climatice, prevenirea riscurilor, cultură, turism, siguranţă, securitate şi bună guvernanţă, arată un comunicat de presă al Ministerului Dezvoltării.

Bugetul programului România-Ucraina este de 54.050.004 de euro, iar investiţiile pot fi realizate în judeţele Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Tulcea şi oblasturile Zakarpatia, Cernăuţi, Odesa şi Ivano-Frankivsk.

Programul România-Republica Moldova are un buget de 77.298.439 de euro, în aria eligibilă fiind incluse judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi şi întregul teritoriu moldovean.

Bugetul total al Programului Interreg VI-B NEXT Bazinul Mării Negre 2021-2027 este de 72.275.137 de euro, în aria eligibilă fiind incluse Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România (regiunea SE), Turcia şi Ucraina, mai indică sursa citată.

În perioada 2021-2027, România participă la cele 3 programe, având rol de Autoritate de Management, Secretariat Comun şi Autoritate de Audit.

Pentru asigurarea unui cadru transparent de colaborare instituţională, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a organizat dezbateri şi a postat pe site-urile www.blacksea-cbc.net, www.ro-md.net şi www.ro-ua.net, pentru consultare publică, toate documentele aferente procesului de programare.

În perioada următoare, programele vor fi înaintate Comisiei Europene spre aprobare, conform sursei menţionate.

Sursa- universul.net