Ucraina face presiuni asupra UE pentru a le interzice turiștilor ruși să intre în blocul european, dar a primit răspunsuri diferite, unele țări UE fiind de acord, în timp ce altele se opun propunerii, potrivit Euractiv.
Deja unele țări din UE, învecinate cu Rusia, interzic cererile de viză pentru Rusia sau limitează vizele emise de propriile lor servicii, dar nu există nicio interdicție la nivelul UE.
Chestiunea urmează să fie discutată la o reuniune a miniștrilor de externe ai UE la Praga, pe 31 august, în timp ce blocul celor 27 de națiuni analizează dacă să vină cu o poziție unificată privind vizele pe termen scurt pentru rușii obișnuiți.
„Rușii susțin în mod covârșitor războiul, încurajează loviturile cu rachete asupra orașelor ucrainene și (uciderea) ucrainenilor. Lăsați-i pe turiștii ruși să se bucure de Rusia”, a spus ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Occidentului să-și închidă granițele rușilor, spunând Washington Post că ar trebui „să trăiască în propria lor lume până când își vor schimba filozofia”.
Un Kremlin furios a reacționat numind apelul Kievului „irațional” și a promis represalii.
Susținere din țările baltice, Finlanda
Țările din estul UE, Letonia, Lituania și Polonia, au încetat să mai elibereze noi vize turistice rușilor de îndată ce forțele Kremlinului au invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie.
Estonia a făcut un pas mai departe, interzicând intrarea rușilor cu vize eliberate de serviciile sale. Se urmărește, de asemenea, oprirea rușilor cărora li se eliberează vize de către alte state UE.
Finlanda, care are cea mai lungă graniță a Europei cu Rusia, de la 1 septembrie va reduce numărul de cereri de viză turistică rusă gestionate la doar 10% din cele 1.000 primite pe zi. O interdicție totală bazată pe naționalitatea solicitantului este imposibilă în conformitate cu legea finlandeză.
Această măsură va avea un impact. Din cauza sancțiunilor UE care închideau spațiul aerian european zborurilor din Rusia, rușii au apelat masiv la călătoriile terestre prin Finlanda pentru a continua în alte țări europene.
Viza Schengen a UE
Călătorii ruși de agrement folosesc vize Schengen valabile în mod normal în 26 de țări din UE și din vecinătate, inclusiv Elveția și Norvegia. Vizele permit de obicei sejururi de până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.
Aceste 26 de țări au primit aproximativ trei milioane de cereri de viză Schengen anul trecut.
Rușii constituiau cel mai mare grup, reprezentând 536.000 dintre ei, cu doar trei la sută din cererile lor refuzate.
Estonia dorește ca regulile UE să fie modificate pentru a le permite să-i oprească pe rușii cu vize Schengen, indiferent de țara UE care le-a eliberat.
Dar Cyrille Bret de la Institutul Jacques Delors consideră că o interdicție la nivelul UE „are șanse mici de a fi adoptată”, chiar dacă opiniile publice naționale sunt în favoarea ei.
Sancțiunile UE necesită unanimitate între toate cele 27 de state membre, iar rundele recente au trebuit să negocieze obiecții, în special din partea Ungariei, care menține legături amicale cu Moscova.
Republica Cehă – care deține președinția rotativă a UE – a adoptat o poziție nuanțată. Acesta susține că „afacerile ca de obicei pentru turiștii ruși în timp de agresiune sunt inadecvate”, dar spune că nu sprijină o interdicție totală.
Praga spune că dorește să permită în continuare intrarea jurnaliștilor ruși și a altor civili care se tem de persecuție.
Această condiție de azil este în general acceptată și de țările în favoarea interzicerii vizelor turistice, inclusiv Ucraina.
Penalizați Kremlinul, nu rușii
Germania și Portugalia consideră interzicerea totală a vizelor de turist în UE ca fiind dăunătoare atunci când vine vorba de rușii care nu sunt de acord cu Kremlinul și încearcă să-și părăsească țara.
În februarie, UE a restricționat vizele în anumite categorii pentru rușii legați de Kremlin, inclusiv pentru oficiali, deținători de pașapoarte diplomatice și șefi de companii. Dar vizele turistice erau încă permise.
Grecia și Suedia nu au luat nicio poziție publică cu privire la această problemă, iar Danemarca a spus că dorește să vadă un consens european pentru a decide.
Comisia Europeană a recunoscut joi că au avut loc discuții pentru a vedea dacă se poate ajunge la o „abordare coordonată”.
Aceasta a subliniat necesitatea accesului umanitar pentru rușii dizidenți și a spus că cererile de viză ar trebui evaluate individual și nu în conformitate cu o regulă generală.
Comisarul UE pentru Afaceri Interne Ylva Johansson urmează să viziteze Finlanda și Letonia la începutul lunii septembrie pentru a discuta problema cu autoritățile de acolo.
Sursa : afacerinews.ro
