Energia nucleară și plafonarea prețului petrolului importat de statele Uniunii Europene vor fi, cel mai probabil, lăsate pe dinafară de pe lista celui de-al șaptelea pachet de sancțiuni impuse de UE împotriva Rusiei, potrivit unor surse diplomatice citate de Euractiv.com, care citează un document de lucru pregătit în acest weekend de diplomații de la Bruxelles.
În weekend-ul proaspăt încheiat, Comisia Europeană a organizat consultări cu statele membre ale UE cu privire la următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei – al șaptelea -, pe care Executivul comunitar îl va prezenta ca propunere oficială în cursul acestei săptămâni.
Aprobarea noului pachet ar urma să fie realizată înainte de mijlocul lunii octombrie, când miniștrii de externe ai UE se vor reuni în cadrul întâlnirii regulate, lunare, potrivit unui oficial al UE, sub protecția anonimatului.
Propunerile au nemulțumit unele state cunoscute pentru poziția dură împotriva Moscovei. Aceștia propuseseră măsuri care ar fi vizat sectorul nuclear, cel al bunurilor de lux și domeniile IT și tehnologic din Rusia, precum și excluderea mai multor bănci din sistemul SWIFT, potrivit unui document de poziție consultat de Euractiv.com.
Sursele diplomatice citate susțin diplomații că Germania ar fi de acord cu unele dintre aceste măsuri, insistând pentru o interdicție aplicată companiilor UE care oferă finanțare pentru minele de metale și pământuri rare din Rusia, precum și pentru importurile de uraniu.
Fără sancțiuni privind importurile energetice în noul pachet
Al șaptelea pachet nu va mai cuprinde sancțiuni pentru importurile de energie rusă în Uniunea Europeană, în ciuda faptului că unele țări solicită sancționarea importurilor de gaze naturale și în domeniul energiei nucleare.
Energia nucleară, un sector cheie pentru țări precum Franța și Bulgaria, este puțin probabil să fie inclusă în pachet, mai ales că eventualele sancțiuni au stârnit îngrijorări în rândul unor state membre cu privire la întreținerea centralelor nucleare din Europa, au declarat mai mulți diplomați familiarizați cu discuțiile din weekend, pentru Euractiv.com.
Măsura ar fi afectat ”construcția de instalații, instalarea de echipamente sau furnizarea de servicii, echipamente sau tehnologie pentru activități legate de producerea de energie nucleară atât în Rusia, cât și în străinătate”, precizează sursele.
Sancțiunile ar fi putut afecta extinderea centralei nucleare Paks II din Ungaria, susținută și realizată de Rusia, caz în care Budapesta s-ar fi opus cu siguranță, prin veto.
De asemenea, ideea de a include un mecanism de plafonare a prețurilor importurilor rusești de petrol în UE, măsură convenită de țările G7, nu întrunește unanimitatea statelor membre, au adăugat diplomații.
În plus, este probabil ca, măcar pe termen scurt, Bruxelles-ul să se gândească la altă soluție pentru prețurile ridicate la gaz prin discuții cu țările furnizoare, și nu prin plafonarea prețurilor la import.
Americanii exercită presiuni asupra europenilor pentru ca UE să aibă în vigoare un mecanism de implementare a interdicției asupra importurilor maritime de țiței rusesc până pe 5 decembrie, așa cum fusese deja convenit, dată la care intră în vigoare această interdicție. Însă, statele din sudul Europei s-au opus luării unei decizii în această etapă.
”Există o mulțime de discuții în jurul plafonului de preț și al energiei nucleare. Din câte știm, Comisia Europeană nu a exclus încă nimic în acest sens”, a declarat un diplomat UE pentru publicația citată.
Un alt diplomat a vorbit despre frustrarea împărtășită de statele membre care își doresc o poziție mai dură a UE față de Rusia.
Sancțiuni pe cei care îi ajută pe ruși să dribleze sancțiunile
Un grup de state membre printre care Olanda, Franța, Polonia și Țările Baltice, au sugerat un nou criteriu de stabilire a entităților sancționabile: sprijinirea rușilor în sensul eludării de către aceștia a sancțiunilor deja impuse.
”Comisia Europeană pare dispusă să analizeze acest lucru, având în vedere că ar putea funcționa ca un mijloc de descurajare pentru cei care ar vrea să ajute la eludarea sancțiunilor”, a declarat una dintre sursele diplomatice citate.
Încă din luna mai, Comisia a vorbit despre unele planuri conform cărora încălcarea sancțiunilor UE ar deveni o infracțiune, însă, deocamdată, propunerea nu a primit sprijinul tuturor statelor membre. Unele dintre acestea au fost constant reținute cu privire la măsurile pentru implementarea cărora ar fi nevoie de modificări ale legilor penale la nivel național, așa cum ar fi cazul în această situație.
Polonia, Irlanda, Lituania, Estonia și Letonia au propus, de asemenea, introducerea unei interdicții asupra importurilor de diamante din Rusia, țară de unde provine gigantul Alrosa, cel mai mare producător mondial de pietre prețioase brute.
În mod remarcabil, diamantele produse din Rusia au lipsit cu desăvârșire de pe lista de sancțiuni. Principala țară interesată a fost Belgia, care s-a opus din răsputeri sancționării sectorului pietrelor prețioase, întrucât găzduiește cel mai mare hub comercial de profil din lume, portul Anvers.
Totuși, doi diplomați europeni, citați sub protecția anonimatului, susțin că belgienii ar putea să renunțe la poziția lor inflexibilă de până acum, iar industria luxului ar putea fi cuprinsă în următorul pachet de sancțiuni.
Sursa : afaceri.news
