Propunerea doamnei deputat Oana Silvia Țoiu pentru școală online, hibrid, pentru mamele minore, a fost preluată ca amendament la legile educației și trebuie implementată

Propunerea deputatelor Oana Țoiu şi Monica Berescu, pentru şcoală online, hibrid, pentru mamele minore, a fost preluată ca amendament la legile educaţiei şi trebuie implementată din anul şcolar 2024-2025.

Respinsă timp de jumătate de an de majoritatea de la guvernare, sub pretextul absurd că nu este nevoie de adaptare, deşi 80% părăsesc definitiv şcoala, la presiunea societăţii civile şi a cazurilor relatate de mass-media, ministerul nu a mai putut ignora uriaşa problemă şi a susţinut şi dezvoltat amendamentul USR în modificarea cadru pe legile educaţiei, care a fost votat astăzi la Camera Deputaţilor, Plx nr. 253/2023.”Noi am obţinut jumătate de miliard de euro în PNRR pentru reducerea abandonului şcolar. Resurse există, este urgent să adoptăm soluţii mai bune în educaţie şi şcoala hibrid pentru mame minore, copiii cu tratament oncologic sau medical de lungă durată şi temporar pentru vizite mai lungi pentru copiii cu părinţi care lucrează în diaspora, este parte din soluţia propusă de noi. Există deja şi pentru asta bani în PNRR, 78,6 milioane de euro pentru bibliotecă virtuală de materii şi teste.Florentina, care a născut la începutul liceului, Alisia care a cerut, fiind mamă minoră, ore online în Iasi şi i-au fost refuzate, Denisa care a născut-o pe fata ei, Anais, când avea 16 ani, dar a reuşit să termine şcoala pentru că a avut norocul unor profesori care au susţinut-o, Ana care ne-a explicat că vrea să se angajeze când îi mai creşte băieţelul, dar că a doua şansă este seara când nu e creşă şi ea e prinsă lângă copil citind povestea de seară, sunt o parte din numele celor 18.000 de mame minore invizibile până acum pentru stat. Prevenţia, educaţia şi pedepsirea abuzurilor sunt soluţia pe termen lung, dar acum ele sunt copii cu copii şi avem o datorie pentru ele, cât timp nu le vedem şi nu le ajutăm vom rămâne statul UE cu cele mai multe mame minore sub 15 ani cu copii care vor avea poate acelaşi drum”, a declarat deputata Oana Țoiu, co-iniţiatoare a legii.”În toamna lui 2020, am întâlnit-o pe Florentina, care avea atunci 17 ani şi ţinea în braţe o fetiţă de 4 luni, al doilea copil. Pe primul, un băieţel, l-a născut la vârsta de 14 ani, când a renunţat la şcoală şi de atunci se descurca cum putea. Discuţiile mele cu Florentina, la acea vreme, reprezintă baza proiectului de lege dedicat mamelor minore. Majoritatea toxică din Senat l-a considerat inoportun, chiar dacă România e pe primul loc în Europa la numărul de mame minore, peste 18.000 care au devenit mame la vârsta la care colegele lor se bucură de adolescenţă sau de copilărie, dar iată că presiunea opoziţiei, a societăţii civile şi a mass-media a făcut ministerul să preia soluţia şi partidele vechi să se alăture demersului în loc să îl blocheze”, declară Monica Berescu, co-iniţiatoare a legii, deputată USR şi membră a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.USR a propus, din septembrie 2022, obligativitatea statului de a oferi posibilitatea cursurilor online şi/sau hibrid într-un program dedicat reintegrării mamelor minore în sistemul educaţional, valabil pentru clasele V – XII, la opţiunea lor. Programul, organizat cu participare online, va funcţiona ca alternativă pentru cursurile de zi. Ministerul Educaţiei va avea responsabilitatea asigurării tabletelor, programelor software şi a conexiunilor la internet necesare pentru derularea programului pentru fiecare dintre mamele adolescente. Prezenţa şi rezultatele vor fi echivalate cu cele de la cursurile la zi.Accesul la educaţie urmează să fie însoţit de monitorizarea cazurilor, consiliere şi mediere.Iată forma actuală, preluată în lege în urma dezbaterilor din comisie şi a celor cu Ministerul Educaţiei, cu prevederile incluse acum în lege:Art 76: Școala pentru elevele gravide şi pentru elevii care au devenit părinţi: garantarea accesului egal, obligaţia şcolii de a lua măsuri adecvate, program de studiu adaptat, inclusiv prin oferirea posibilităţii de învăţare online, acolo unde este posibil, programe de prevenire a sarcinilor nedorite, facilităţi care vizează combaterea abandonului şcolar (motivare absenţe, asistenţă medicală, învăţare remedială, Școala după şcoală, a doua şansă, consiliere şcolară, consiliere administrativă din oficiu obligatorie, prioritate la înscriere, la accesarea serviciilor complementare, la transfer, amânare examene), sprijin financiar pentru rechizite, haine, altele, mediator şcolar. DJIP/DMBIP monitorizează situaţia şi progresul în ceea ce priveşte continuarea studiilor.
Context:Programul adaptat de educaţie şi sprijin integrat pentru prevenirea abandonului şcolar al mamelor minore a fost depus în octombrie 2021, în baza audienţelor cu mame minore şi a furnizorilor de servicii sociale, precum şi a cercetărilor, experienţei şi propunerilor societăţii civile dintre care Salvaţi Copiii, Dream Project, Samas, Unicef, Reality Check, asociaţii ale moaşelor, E-romja.Avem, în România, 18.682 de mame minore şi 749 au născut sub 15 ani (jumătate din toate mamele sub 15 ani din UE sunt din România) şi soluţia este educaţia la timp, prevenţia, dar până acum a fost ignorat faptul că 80% dintre ele renunţă la şcoală.Legea propusă a fost inclusă, ca amendament, în Legile educaţiei în luna aprilie 2023 şi asumată transpartinic, după votul la Camera Deputaţilor de pe 10 mai urmează votul la Senat până la sfârşitul lunii iunie. Celelalte soluţii necesare pentru reducerea abandonului şcolar, în perspectiva USR, sunt şcoli modernizate cu profesori pregătiţi şi mai bine plătiţi, transport şcolar gratuit integral în special pentru naveta rural-urban, o masă caldă gratuită în fiecare zi de şcoală tuturor, ca în celelalte ţări UE, dotări mai bune pentru învăţământul profesional, dual, campusuri cu cazare şi sprijin direct unde e necesar.

sursa : cdep.ro

sursa foto : arei.ro

Cele mai noi stiri