miercuri, noiembrie 30, 2022
Județul Ilfov
cer acoperit de nori
3.1 ° C
4.4 °
2.8 °
89 %
8.2kmh
100 %
mie
6 °
joi
3 °
vin
5 °
sâm
6 °
Dum
6 °

Şase luni de război la graniţă: marile dosare de politică externă ale României, influenţate major de conflictul din Ucraina

Stiri de citit

Războiul din Ucraina a avut un impact major asupra marilor dosare de politică externă ale României, ţara noastră avansând atât pe teme economice, dar fiind gata de readaptare la cerinţele NATO, precum şi de un efort diplomatic intens, cu vizite ale marilor lideri mondiali.

Ultimele şase luni au reprezentat o piatră de încercare şi pentru autorităţile române, care s-au văzut confruntate nu doar cu încercarea de a-şi îndeplini obiectivele pe termen mediu şi scurt, ci şi cu o criză umanitară la graniţă, după ce, pe 24 februarie, Federaţia Rusă a atacat Ucraina, într-un război care continuă şi în prezent. Înrăutăţirea situaţiei din proximitatea ţării a dus şi la o presiune mai mare, dar constructivă, pe factorul politic pentru a urgenta dialogul extern şi la o viteză mai bună de reacţie. Astfel, efectele pozitive, fie ca răspuns cert la atitudinea României, fie pentru că e parte a mai multor alianţe şi organizaţii, nu au încetat să apară.

Promisiuni pentru Schengen

În urma numeroaselor dialoguri la nivel diplomatic, liderii politici români vorbesc, în primul rând, despre faptul că România reuşeşte să obţină tot mai multă susţinere în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen. Şi nu doar ei sunt optimişti. În vizita sa în România, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, stat care tradiţional a temporizat demersul ţării noastre de aderare la Schengen, alături de Olanda, a subliniat că doreşte ca „dosarul României să avanseze”. „Franţa e alături de România”, a punctat Macron.

Tot în plan european şi cu rol în ceea ce priveşte viitorul economic, chiar înainte de izbucnirea războiului, România începea oficial procesul de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, însă în iunie, într-un timp destul de rapid, dat fiind că procesele sunt de durată, ţara noastră deja a primit foaia de parcurs pentru a şti ce reforme trebuie să facă. Tot din punct de vedere economic, România a devenit un actor important în sprijinirea Ucrainei în exportul de cereale, în condiţiile în care acestea tranzitează ţara noastră fie pe calea ferată, fie prin Portul Constanţa şi prin cel din Sulina.

Izbucnirea războiului a dus la regândirea strategiei de apărare a NATO. România este una dintre cele patru ţări beneficiare de unităţi de luptă cu reacţie rapidă, alături de Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, fiind detaşase forţe la nivel de brigadă de luptă (deci aproximativ 5.000 de militari), nu batalion ( circa 1.000). De asemenea, americanii au promis că vor reloca o brigadă de luptă (circa 5.000 de militari) din Germania în România, care să completeze batalionul de luptă existent. Tot din punct de vedere militar, Rusia a devenit inamicul numărul unu al Alianţei, iar Marea Neagră a primit statut de zonă cu interes strategic. Rolul de naţiune-cadru pentru batalionul de luptă din România îl va avea Franţa, care imediat după declanşarea războiului din Ucraina a răspuns şi a trimis trupe în România.

Primirea de refugiaţi şi pelerinajul liderilor importanţi

În cadrul gestionării pericolului imediat, dar şi al ajutorului oferit Ucrainei, liderii politici români s-au afirmat printre cei mai importanţi actori. Autorităţile române şi organizaţiile non-guvernamentale au ridicat rapid tabere pentru refugiaţi şi au reuşit redirecţionarea către diferite locuri din ţară ale celor fugiţi din calea războiului. Una dintre urmările situaţiei a fost venirea în România a unora dintre cei mai importanţi lideri politici şi de alianţă militară. Primul mare lider care a vizitat România a fost Kamala Harris, vicepreşedinta Statelor Unite, apoi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Ambii au avut cuvinte de apreciere faţă de gestionarea efectelor crizei. Şi Pedro Sanchez, premierul spaniol, dar şi mai mulţi lideri de la Varşovia au vizitat România. Nu în ultimul rând, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a venit să reafirme sprijinul Alianţei în caz de agresiune.

România, în ochii presei internaţionale

Reacţia statului este apreciată şi în comentariile presei occidentale. Publicaţia franceză „Le Monde”, citată de Rador, scrie despre o înzestrare şi o întărire a trupelor. Jurnaliştii francezi descriu aici „o Mecca a informaţiilor militare NATO”, arătând că România găzduieşte din 2010 centrul de pregătire Humint (Human Intelligence), specializat în informaţii militare, care este prezentat drept un tablou al tehnologiei de ultimă generaţie.

Presa franceză a mai arătat că autorităţile de la Bucureşti doresc extinderea şi modernizarea bazei Mihail Kogălniceanu, unde sunt aşteptaţi aproximativ 10.000 de soldaţi americani în următorii ani, scopul pe viitor fiind acela ca baza din orăşelul situat la aproximativ 20 de kilometri de Marea Neagră să devină un echivalent al bazei americane Ramstein din Germania.

Cuvinte de apreciere au venit şi din alte publicaţii externe, cum este cazul „Bloomberg”, care a apreciat modul cum autorităţile din România au acţionat disciplinat, fiind conduse „cu o mână de fier” de generalul în rezervă Nicolae Ciucă.

Ce spun experţii

Analistul Valeriu Turcan, fost consilier prezidenţial, a subliniat pentru „Adevărul” că România s-a mişcat bine în aceste luni, dar statul trebuie să creeze facilităţile pentru a susţine mediul privat, cel care a capabil să ducă pe umeri povara unor schimbări aşteptate. „Peste noapte, toată atenţia s-a mutat asupra zonei şi implicit asupra statelor de frontiera NATO si UE care în mod tradiţional aveau o expertiză pe spaţiul estic până recent aproape ignorată şi prin care acum se derulează o bună parte din ajutorul acordat Ucrainei. A fost si este nevoie de sprijinul şi implicarea României, care s-a dovedit un partener loial si predictibil în cadrul NATO si UE, spre deosebire de Ungaria, care a jucat în cel mai făţiş mod cu putinţă cartea ruseasca. Deci există, dintr-un cumul de motive, o deschidere maximă faţă de România. Dovadă că mulţi lideri occidentali au venit în Romania, au vizitat baza de la Mihail Kogălniceanu şi inclusiv prin această prezenţa la faţa locului au pus la rândul lor Romania, Flancul Estic, pe agenda internaţională.

Ce obţine Romania dincolo de o deschidere totală, de recunoaştere şi laude? Nişte oportunităţi teoretice până acum. Pentru ca la noi este o fractură sistemică între stat şi privat. Ori, doar companiile sunt cele care pot transforma deschiderile politice, oportunităţile diplomatice, în prosperitate pentru cetăţeni. OECD era o chestiune în mare parte deja rezolvată. Iar relaţiile bilaterale la nivel de servicii erau oricum foarte bune. Acum vor fi si mai bune. Mi-e teamă că sunt foarte puţini cei care înteleg că daca noua situaţie de la estul României reclamă alocări bugetare suplimentare, aceşti bani nu pot veni decât dacă mediul privat este ajutat să producă mai mult. Dacă la începutul conflictului multe capitaluri au fugit din Romania, acum statul s-ar putea lupta sa aducă multe investiţii, din toate ţările pentru care acum am devenit mai importanţi ca niciodată. Să aducem înapoi Exxon Mobile, de exemplu. Sau să relocam din Asia fabrici către Romania. Sau, daca suntem foarte importanţi pentru Franţa, să facem împreună un tren de mare viteză in Romania. Dacă suntem importanţi pentru Germania, să facem o fabrică de maşini pentru un constructor german. Sau de altceva, dar sa dezvoltam capacitaţi industriale importante. Ar fi cel mai important câştig pentru Romania. Unul real, care să plătească şi noile achiziţii pe care le vrea armata, pentru că dacă razboiul durează, factura o să tot creasca”, a precizat Turcan.

Accelerarea obiectivelor

La rândul său, consultantul Radu Magdin a punctat faptul că România a putut să-şi urmărească interesele în unele dosare. „Războiul din Ucraina şi consecinţelor sale au readus regiunea Mării Negre în primul plan al dezbaterii globale, iar România, în ciuda efectelor pe care le resimte direct (ameninţări de securitate, presiunea valurilor de refugiaţi ucraineni, problema etnicilor români din Ucraina), a acţionat inspirat pentru a accelera îndeplinirea unor obiective de politică externă şi de securitate pe care le avea de mulţi ani pe agenda sa. În primul rând, creşterea numărului de trupe NATO pe teritoriul ţării noastre şi reflectarea clară a importanţei Flancului Estic în planificarea şi acţiunea pe termen lung la nivelul NATO reprezintă câştiguri importante – să ne amintim că ţara noastră militează de ani de zile pentru consolidarea prezenţei NATO în regiune sau pentru evaluarea la rece a pericolului real reprezentat de Rusia în regiune şi în plan global. În al doilea rând, primirea României în Schengen ar fi trebuit să se întâmple demult, dar putem fi siguri că modul în care ţara noastră a gestionat criza refugiaţilor ucraineni este un argument în plus. Aderarea la OCDE intră într-un alt registru, însă este evident că orice efort de cooperare internaţională în condiţii de criză, dublat de îndeplinirea paşilor interni necesari pentru a debloca unele procese, aduce, pe termen mediu şi lung, o credibilitate de care România are nevoie”.

Valeriu Turcan este de părere că România beneficiază de o imagine pozitivă, dar de acest lucru trebuie să profite pentru îndeplinirea obiectivelor sale. „Imaginea este indiscutabil pozitivă. La nivel de stat, dar si la nivel uman.  Problema cu imaginea, în general, este faptul ca e conjuncturală, nu durează la infinit. Dacă mâine se ajunge la pace în Ucraina, toata atenţia se mută în altă parte. Deci noi trebuie să realizam că avem o fereastră potenţial foarte îngustă, pe care trebuie să o exploatăm la maxim. Aici intervine arta omului de stat, care imaginează proiecte şi care împinge birocraţia de stat să le ducă la îndeplinire”, a afirmat fostul consilier prezidenţial.

Radu Magdin subliniază că România iese cu o imagine pozitivă, fără discuţie, per total, în urma ultimelor şase luni. „Fără doar şi poate – ajutorul oferit de România Ucrainei, pe diverse planuri şi în ciuda unor relaţii bilaterale care nu au fost întotdeauna din cele mai bune, contribuie la imaginea pozitivă a României în Europa şi în lume. Multiplele vizite ale unor înalţi oficiali străini în ţara noastră, de la începutul războiului şi până în prezent (de exemplu, Preşedintele Macron, Vice-preşedintele SUA, Kamala Harris, printre mulţi alţii), demonstrează această tendinţă pozitivă. În acelaşi timp, România trebuie să aibă o viziune clară pentru etapele următoare, atât în materie de combatere a crizelor, mai ales acolo unde există resurse (de exemplu, în cazul crizei alimentare), cât şi în materie de construcţie pentru viitor, inclusiv atunci când se va pune mai aplicat problema reconstrucţiei Ucrainei.

Sursa:m.adevarul.ro

- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Cele mai noi stiri